O jumătate de miliard de euro pentru parcările Bucureştiului

Doar pentru consultanţă, edilii Capitalei au scos din buget 2,3 milioane de euro


Primăria Capitalei semnează în această săptămână contractul de concesiune pentru construirea pri-melor 380 de locuri de parcare din cele aproximativ 13.500 pe care municipalitatea vrea să le realizeze până în 2012. Contractul urmează să fie încredinţat companiei spaniole Interparking, care s-a angajat să finanţeze cu 20 de milioane de euro construirea unei parcări cu 380 de locuri în subteranul din zona grupului statuar de la Universitate. Aceasta este prima din cele 17 parcări subterane şi supraterane pe care municipalitatea vrea să le realizeze în sistem de parteneriat public-privat în următorii doi ani, dezvoltatorii urmând să investească circa 450 de milioane de euro în aceste proiecte. Adică aproximativ 33.333 de euro pentru fiecare loc de parcare.

În medie, în Bucureşti, o maşină circulă zilnic, efectiv, doar 40-50 de minute. Restul timpului, adică 23 de ore şi 10-20 de minute, maşina respectivă trebuie să fie parcată undeva. Pornind de la acest fapt şi forţată de explozia numărului de maşini din Bucureşti - în prezent sunt înregistrate circa 1,5 milioane de autoturisme -, Primăria Capitalei a comandat mai multe studii care să ofere soluţii pentru rezolvarea problemei. Toate cercetările, fără excepţie, au avut aceeaşi concluzie: „Există grave şi acute probleme cu privire la asigurarea şi gestionarea spaţiilor de staţionare a mijloacelor de transport, atât la domiciliu, cât şi la alte destinaţii, în centrul Bucureştiului, dar şi în zonele rezidenţiale, în jurul ma­rilor centre comerciale, dar şi în zonele sportive şi de agrement“. Mai direct, autorii studiilor le-au spus edililor că Bucureştiul nu are parcări. Nici în centru şi nici în cartierele-dormitor ale Capitalei. Mai mult, specialiştii le-au transmis reprezentanţilor PMB că fără elaborarea unui plan de realizare a unui sistem integrat de parcări, care să scoată maşinile parcate de pe carosabil, circulaţia autovehiculelor se va sugruma.

Consultanţii au scos din bugetul PMB 2,34 milioane de euro

Plătiţi cu bani grei - studiile de impact şi de fezabilitate, consultanţa pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractelor de realizare şi operare a sistemului de parcări au costat până acum 2,34 milioane de euro -, specialiştii angajaţi de PMB au elaborat „Strategia de parcare pe teritoriul municipiului Bucureşti“, plan de acţiune pus la punct încă din 2007. Acesta prevede ca PMB să realizeze un sistem de parcări subteran şi suprateran care să preia 13.500 de maşini care în prezent sunt parcate pe partea carosabilă sau pe partea pietonală a arterelor din Bucureşti. Sunt avute în vedere două sisteme de parcări: unul subteran, pentru 7.300 de maşini, şi celălalt suprateran, pentru aproximativ 6.200 de maşini.
După doi ani de la finalizare, Primăria Capitalei a reuşit, în sfârşit, să semneze primul contract de construire a unei parcări din totalul celor 17 dimensionate ca fiind minimul necesar pentru nevoile de acum ale Bucureştiului. „Săptămâna viitoare (marţi, 15 decembrie - n.r.) semnăm contractul de concesiune pentru realizarea primei parcări din cele 17 care trebuie neapărat construite în Bucureşti. Parcarea va fi realizată în zona statuilor de la Universitate, de subsidiara spaniolă a grupului belgian Interparking. Parcarea se va face în sistem de parteneriat public-privat (PPP)“, a declarat pentru SFin Bogdan Hreapcă, directorul Direcţiei Generale de Dezvoltare , Investiţii şi Planificare Urbană (DGDIPU) din cadrul PMB. În cadrul acestui parte­neriat, Primăria Capitalei intră doar cu terenul pe care urmează să fie realizată parcarea, în timp ce dezvoltatorul va finanţa şi va administra investiţia. Terenul este situat în zona cunoscută de bucureşteni drept „La coada calului“ şi va fi concesionat dezvoltatorului Interparking pe o perioadă de 35 de ani. „Pentru acest proiect dezvoltatorul va investi aproximativ 20 de milioane de euro. Costurile pentru realizarea acestei parcări sunt relativ mari, pentru că se lucrează într-o zonă extrem de aglomerată, dar investiţia este absolut necesară. Însă cele 380 de locuri de parcare care vor fi construite la Universitate vor prelua, sperăm, în totalitate maşinile care acum sunt parcate în zonă“, a adăugat directorul Hreapcă.

Facilităţi importante pentru investitori

Cifrele avansate de reprezentantul PMB indică un cost mediu de aproximativ 52.600 de euro pentru fiecare din cele 380 de locuri ale parcării pe care Interparking le va construi în zona Universităţii. Un cost care este dacă nu exagerat, cel puţin extrem de piperat. Cum îşi va recupera dezvoltatorul banii? „Noi îi concesionăm investitorului terenul pentru 35 de ani, iar acesta va fi şi administratorul parcării pe toată durata contractului. Încă nu s-a stabilit care va fi tariful pe care îl va practica, însă, orientativ, o oră de parcare la Interparking se va taxa cu un euro, un euro şi jumătate. Apoi, prin contract, PMB va interzice total, pe o rază de 500 de metri, parcarea pe reţeaua rutieră situată în zona de acţiune a parcării Interparking. De asemenea, tot pentru a-i proteja pe cei de la Interparking, PMB le va permite să perceapă o taxă şi pentru maşinile care vor fi parcate pe reţeaua stradală cuprinsă între zona de interdicţie şi zona aflată într-o rază de maximum 1.000 de metri distanţă de parcarea subterană“, a explicat Bogdan Hreapcă.
Cu un astfel de contract, recuperarea investiţiei iniţiale de 20 de milioane de către spaniolii de la Interparking nu se va face în 35 de ani, ci mult mai devreme. Avem în vedere că, în funcţie de tipul parcării (subteran, suprateran) şi de locul unde va fi amplasată, PMB va concesiona inves­titorilor terenul pentru o perioadă cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Calculele arată că recuperarea totală a investiţiei se face integral în 20 de ani dacă fiecare dintre cele 380 de locuri de parcare va produce zilnic 7,3 euro (circa 30 lei). Sumă acoperită în mod constant în celelalte parcări, fie ele subterane sau supraterane, care funcţionează în Bucureşti. Spre exemplu, la parcarea supraterană de la Unirea Shopping Center tariful orar este de 3 lei, iar gradul de ocupare al parcării (are 1.000 locuri) depăşeşte 40%. Iar preţul unui abonament lunar este de 60 de euro. La parcarea de sub Intercontinental, tariful de parcare este de 2,5 lei pe oră, însă gradul de ocupare şi de încasare se apropie de 50%.
Dacă avem în vedere şi că PMB le va da în administrare locurile de parcare de pe străzile din sectorul cuprins în inelul rezultat între suprafaţa de interdicţie de parcare şi limita razei de 1.000 de metri, atunci recuperarea investiţiei se va face mult mai devreme, chiar şi în condiţiile în care Primăria Capitalei va primi anual o redevenţă din partea Interparking. De ce nu face primăria această investiţie? „Pentru că nu avem banii şi pentru că este mai avantajos sistemul de parteneriat public-privat. Nu investim nimic, riscul este al investitorului, iar bugetul PMB va fi alimentat anual cu o sumă importantă de bani. În plus, la finalul contractului primăria va rămâne şi cu parcarea. Aceasta ne va fi predată complet reabilitată, operaţiune ce va fi realizată şi plătită de administratorul parcării“, a precizat directorul Hreapcă.

Operatorii europeni, interesaţi să investească

Interesul investitorilor pentru finanţarea parcărilor din Bucureşti este foarte mare, susţin reprezentanţii PMB, care remarcă semnalele foarte bune pe care le-au primit de la companii reprezentative pe această piaţă din Franţa şi Belgia, dar şi din Austria ori Marea Britanie. Strate­gia pentru realizarea parcajelor subterane şi supraterane la nivelul Capitalei cuprinde un număr total de 69 de posibile locaţii pentru dezvoltarea de parcări. Pen-tru 21 din aceste locaţii au fost realizate studii de fezabilitate, iar în urma analizării acestora din punctul de vedere al regimului ju­ridic al terenurilor şi al prioritizării zonale au fost selectate opt locaţii pentru care se are în vedere concesiunea de lucrări pentru realizarea şi operarea sistemului de parcări. Aceste locaţii sunt: Piaţa Revoluţiei - Ateneul Român, parcare pe trei niveluri, cu o capacitate de 1.637 locuri; Esplanadă Gara Băneasa, parcare pe două niveluri, cu o capacitate de 90 locuri; Piaţa Doro­banţi, cu o capacitate de 246 locuri pe două niveluri; Piaţa Alba Iulia, cu o capacitate de 2.100 locuri pe trei niveluri; Piaţa Charles de Gaulle, cu o capacitate de 500 locuri pe trei niveluri; Strada Edgar Quinet - Universitate, cu o capacitate de 380 locuri pe două niveluri; Piaţa Presei Libere, cu o capacitate de 1.600 locuri pe trei niveluri; Piaţa Valter Mărăcineanu, cu o capacitate de 272 locuri pe două niveluri.
Strategia pentru parcaje supraterane cuprinde trei tipuri de parcări supraetajate cu capacităţi de 130 locuri (trei niveluri de parcare), 300 locuri (patru niveluri de parcare) şi respectiv 500 de locuri de parcare (cu cinci niveluri de parcare). Amplasamentele acestor parcări urmează a fi identificate de Primăria Municipiului Bucureşti, în etapele ulterioare de dezvoltare a proiectelor. În prima fază, se vor reali-za 9 parcări supraetajate amplasate în locaţii ce urmează a fi identificate de către PMB. „Acestea vor fi realizate în cartierele-dormitor. Deocamdată pot să spun că vor fi construite sigur două parcări în Drumul Taberei. Indiferent de tipul de parcare, acestea vor fi licitate individual, pe fiecare locaţie. Cele supraterane vor costa, în medie, circa 12.000 euro pentru fiecare loc construit, concesiunea urmând să fie atribuită investitorilor pentru 20 de ani“, a conchis Bogdan Hreapcă, directorul Direcţiei Generale de Dezvoltare, Investiţii şi Planificare Urbană din cadrul PMB.

Parcarea la Bucureşti, mai scumpă doar faţă de Tirana

După costul lunar al unui loc de parcare, Bucureştiul ocupă a 11-a poziţie în regiune, pe care o împarte cu capitalele Albaniei şi Letoniei, Tirana şi Riga. Primul loc al acestui top e adjudecat de Londra, cu un tarif lunar de 1.166,87 dolari în City şi de 1.135,76 dolari în West End. Pe locul doi se află capitala Suediei, Stockholm, cu un venit lunar de 508,92 dolari generat de fiecare loc de parcare, apoi Dublin (Irlanda), unde se plătesc lunar pentru parcare 507,74 dolari, şi Oslo (Norvegia), unde venitul generat pe unitatea de parcare este de 482,35 dolari.

Vanzarile Blackberry din Romania au crescut cu peste 50% in acest an. Operatorii spun ca tarifele tin cont de subventiile mari la telefoane

Vanzarile din Romania de solutii de e-mail mobil Blackberry, care permit primirea in timp real a mesajelor si vizualizarea unor documente Word, Excel sau Powerpint direct de pe telefonul mobil, au crescut in acest an cu peste 50% iar tendinta s-ar putea mentine si anul viitor in ciuda contextului economic, spun reprezentantii Orange, Vodafone si Cosmote - operatorii care vand pe piata locala produsele companiei canadiene Research in Motion (RIM).

"In acest an vanzarile au crescut cu 50% fata de 2008", a precizat pentru ZF Razvan Sturza - M2M Proposition Manager la Orange Romania.



"Solutia BlackBerry castiga, in fiecare an, din ce in ce mai multi clienti in Romania. Rata de crestere este de aproximativ 55% de la un an la altul", a spus pentru ZF Claudia Ivan, Senior Product Manager, Mobile Data la Vodafone Romania.

Orange si Vodafone vand in Romania solutiile Blackberry incepand cu anul 2005 iar numarul de clienti ajunsese la inceputul acestui an la aproximativ 50.000 - potrivit unor estimari ale oficialilor Orange. Daca vanzarile au avansat in ritmul mentionat de cei Orange si Vodafone - peste 50%, numarul actual de clienti Blackberry a depasit probabil 70.000 iar anul viitor ar putea depasi 100.000 in conditiile in care din aceasta luna Cosmote a devenit cel de-al treilea operator vinde aceasta solutie de acces la e-mail.
"Solutia BlackBerry ofera functionalitate extinsa si aplicatii de care pot beneficia un numar mare de consumatori individuali si companii din Romania", spune Costas Kapetanopoulos, Director Marketing & Comunicare al Cosmote Romania, fara a oferi estimari privind evolutia pietei Blackberry.

Cum vad insa 2010 Orange si Vodafone, operatorii care au deja aproximativ 70.000 de clienti Blackberry?

"Estimam ca anul viitor volumul vanzarilor va creste in continuare. Unul din segmentele in care vor fi cresteri foarte mari va fi cel rezidential datorita introducerii modelului cel mai accesibil din portofoliul Blackberry - 8520 si datorita extinderii vanzarilor si pe canalul on-line", spune reprezentantul Orange Romania.
"Tendinta de crestere s-a manifestat si in acest an, iar estimarile pentru anul viitor sunt optimiste", adauga si Claudia Ivan (Vodafone).


Cine vinde cel mai ieftin serviciu Blackberry din Romania?

Pentru a avea acces la solutiile de e-mail mobil Blackberry utilizatorii trebuie sa cumpere un telefon compatibil si sa activeze si o optiune de date speciala de la unul dintre cei trei parteneri ai companiei Research in Motion din Romania: Orange, Vodafone si Cosmote.
Toti cei trei operatori au o structura de preturi relativ apropiata in Romania, una dintre putinele diferente fiind remarcata la Orange, care are cele mai mici preturi de intrare pentru Blackberry - scadere penalizata insa de traficul inclus foarte mic.

In Romania cea mai ieftina optiune Blackberry care poate fi adaugata unui abonament de voce este oferita de Orange si ofera un trafic lunar de 400 KB in schimbul a 5,9 euro. Urmatorul plan tarifar de la Orange costa 9,5 euro si include 1 MB de trafic de date inclus.
La Vodafone si Cosmote cea mai ieftina optiune Blackberry costa 10,7 euro si include trafic de 5 MB pe luna. La Orange, pentru 17,8 euro clientii Orange primesc 10 MB de trafic inclus.
Ce primesc utilizatorii din Romania pentru cele mai scumpe optiuni Blackberry?
La Orange, pentru 46,4 euro pe luna clientii primesc trafic de 100 MB in Romania si de 15 MB in orice alta tara (in roaming). La Vodafone, pentru 41,6 euro clientii primesc 100 MB in Romania si 4 MB in roaming. La Cosmote, pentru 41,6 euro clientii primesc 110 MB in Romania si 5 MB de date in roaming.

Romanii platesc mai mult pentru 1 MB de date Blackberry decat vecinii. De ce?

Potrivit unei analize realizate de ZF asupra ofertelor Blackberry ale Cosmote, Orange si Vodafone in mai multe tari din regiune romanii primesc cel mai mic trafic de date inclus pentru aceleasi tarife.
Spre exemplu, cu un abonament Blackberry de aproximativ 10 euro pe luna un grec primeste trafic de 100 MB de date, un maghiar - 50 MB de date, un bulgar - 10 MB iar un roman doar 5. Avand un trafic de date inclus mai mic, romanii risca sa depaseasca cu usurinta limitele incluse de trafic, astfel ca pot ajunge rapid in situatia de a plati facturi mai mari, pentru ca volumul de date suplimentar se plateste.
Cum s-a ajuns in aceasta situatie in conditiile in care romanii sunt binecunoscuti in regiune pentru ca primesc mai mult decat orice alti utilizatori telecom pentru aceeasi suma de bani, sau chiar pentru mai putin?

Actuala structura de preturi de pe piata este generata de un complex de factori, dintre care unul extrem de important este cel al subventiilor oferite de operatorii telecom pentru terminalele Blackberry. Un alt motiv este acela ca tarifarea Blackberry este deosebita in raport cu alte segmente de piata avand in vedere ca operatorii trebuie sa plateasca o licenta companiei canadiene Research in Motion pentru furnizarea solutiei e-mail.
Insistand doar pe valoarea absoluta a tarifelor si nu pe raportul intre fiecare euro platit si volumul de date inclus, managerul Orange Razvan Sturza spune ca nu se poate vorbi de tarife mai mari in Romania si explica structura preturilor cu reducerea aplicata la telefoane. "Desi cu optiuni de 5 sau 6 euro nu cred ca se poate afirma ca < >, o explicatie pentru pretul mai ridicat al anumitor optiuni BlackBerry, se regaseste in aceea ca, doar prin achizitionarea acestor optiuni utilizatorul poate achizitiona un telefon BlackBerry la un pret foarte atractiv (independent de contractul de voce pe care un astfel de client l-ar detine), datorita unei subventii foarte mari", a spus Sturza pentru ZF.

O comparatie intre ofertele Orange din Romania si Republica Moldova arata ca pretul subventionat al modelului de telefon Blackberry 8900 este mai mic in Romania. Astfel, cu un abonament Blackberry de aproximativ 15 euro pe luna, romanii pot cumpara Blackberry 8900 la 229 euro in timp ce utilizatorii din Republica Moldova vor plati 350 de euro. Clientii din tara vecina primesc totusi 400 MB de trafic pe luna pentru acest abonament, fata de 5 MB pentru romani.
Insa dincolo de pretul telefoanelor, de ce nu se bat in oferte Blackberry cei trei operatori care ofera aceasta solutie in Romania?
Un posibil raspuns este ca un razboi al preturilor nu ar aduce un volum ridicat de clienti si atunci singurul rezultat cert ar putea fi reducerea marjelor de profit - un indicator cheie intr-un asemenea context economic, in care veniturile nu mai sunt sub control.
Orange si Vodafone au strans aproape 70.000 de clienti Blackberry in aproape patru ani, in timp ce numarul de utilizatori activi de telefonie mobila din Romania trece de 24 de milioane.
Practic, strategiile tarifare ale Orange, Vodafone si Cosmote sugereaza ca operatorii anticipeaza ca piata Blackberry are inca un potential important de crestere in urmatorii ani in Romania si de aceea nu doresc sa intre intr-un razboi "prematur" al preturilor, intr-un moment in care veniturile de pe piata telecom sunt in scadere iar principalul obiectiv al companiilor telecom este profitul.

In Bucuresti s-a deschis cel mai mare mall din Romania!

Joi dimineata, joi lucratoare. Niciun imprediment insa pentru cateva mii de bucuresteni care la prima ora se aflau in AFI Palace Cotroceni Mega Fun, cel mai mare mall din Romania si ultimul pe lista deschiderilor din acest an.

Agitatie mare in fata intrarii in hipermarketul Real, unde cumparatorii formau cozi semnificative la casele de marcat, potentiali cumparatori in magazinele cele mai cunoscute, foarte multi vizitatori si angajati care incercau sa puna la punct ultimele detalii ale magazinelor proaspat deschise - sau care urmeaza sa se deschida in perioada urmatoare.

Acesta era tabloul general din AFI Palace Cotroceni Mega Fun care cu o suprafata inchiriabila de 76.000 de metri patrati a devenit cel mai mare mall de pe plan local. "Avem 250 de spatii din care am inchiriat 215. Acum au deschis 180 iar in urmatoarele zile si in urmatoarele doua saptamani vor fi deschise si restul", spune Israel Visel, directorul centrului comercial si al diviziei de centre comerciale din cadrul AFI.

Managerul este increzator ca pana la finalul anului va inchiria intreaga suprafata a mall-ului, gradul de inchiriere fiind in acest moment de peste 90%. "Desi este o perioada de criza, o suta de contracte au fost semnate in acest an", a mai adaugat Israel Visel.

Sursa text&foto: Business Magazin

LA MULTI ANI DIEGO ARMANDO MARADONA

Diego Armando Maradona (poreclit “El Diego”, “Pelusa” si “El Pibe”) este un mare fotbalist argentinian. El este recunoscut drept cel mai mare fotbalist din istoria fotbalului, alaturi de Pelé si Alfredo Di Stefano.

Maradona s-a nascut in Villa Fiorito, un orasel la sud de Buenos Aires, intr-o familie saraca si a fost primul baiat dupa trei fete. Cei doi frati mai mici Hugo (el turco) si Eduardo (Lalo) au devenit de asemenea fotbalisti profesionisti.

Remarcat la varsta de 10 ani, in timp ce juca pentru clubul Estrella Roja, el a devenit unul din jucatorii echipei de juniori din Buenos Aires.

Ca jucator in prima divizie, Diego obisnuia sa isi incante telespectatorii cu jocurile pe care le facea in pauzele intre reprize.

La varsta de 15 ani, Maradona a debutat in echipa Argentinei si a ramas in aceasta echipa intre anii 1976 si 1981. S-a transferat apoi la clubul pe care il sustinea - Boca Juniors - si unde a continuat sa joace pana in 1982, castigand primul titlu in liga.

La varsta de 16 ani acesta juca la echipa nationala a Argentinei. La 18 ani, a participat la campionatul mondial pentru juniori si a fost vedeta evenimentului, participand la castigarea finalei impotriva URSS-ului.

In 1982, Maradona a jucat prima cupa mondiala si a fost transferat la FC Barcelona. Antrenati de César Luis Menotti, Barcelona si Maradona au castigat Cupa del Rey (Cupa Regelui). Boala lui Andoni Goikoetxea l-a tinut in afara mai mult de un an.

In 1984, Maradona a fost transferat la SSC Napoli, unde a devenit cel mai indragit fotbalist, ridicandu-si echipa in culmea gloriei. Napoli a castigat propriul campionat italian (1986/87 si 1989/1990),Cupa Italiei (1987), Cupa UEFA(1989) si Supercupa Italiei (1990).

La inceputul lui 1980, prietenul din copilarie si agentul sau personal, Jorge Cyterszpiller, a fabricat produse care sa il reprezinte pe Maradona, insa produsele nu au avut succes fiindca producatorii imitau orice aparea nou. Incercarea de a comercializa “Maradona” nu a avut prea mult succes.

Maradona a fost capitanul echipei nationale argentiniene si a contribuit decisiv la victoria din 1986 la Cupa Mondiala (finala s-a jucat cu Germania si s-a terminat cu scorul 3-2). In acest campionat, cele doua goluri pe care le-a marcat impotriva Angliei l-au facut faimos. Unul l-a transformat in cel mai controversat jucator din istorie si celalalt i-a demonstrat talentul innascut. Primul gol impotriva Angliei nu trebuia sa fie validat deoarece mingea fusese atinsa cu mana. Maradona a declarat ca a fost mana lui Dumnezeu, motiv pentru care arbitrul nu a observat. Cel de-al doilea gol l-a marcat traversand aproape un teren intreg si reusind sa treaca singur de toti adversarii. Acest gol a fost votat drept cel mai frumos gol din istoria Cupei Mondiale.

In timpul campionatelor mondiale, Maradona si-a demonstrat talentul innascut si a uimit intreaga lume prin golurile sale.


In campionatul mondial din 1990, Maradona a jucat intr-o echipa mult mai slaba si a pierdut in fata Germaniei. In 1994 a vrut sa revina la Cupa Mondiala insa castigase mult in greutate si nu a reusit sa treaca testul de dopaj. Jucatorul a declarat ca avea o intelegere pe care FIFA nu a respectat-o si prin care i se pemitea sa consume anumite medicamente pentru a pierde in greutate.

In Naples, unde este inca admirat, fotbalistul a cauzat un scandal in legatura cu fiul sau nelegitim si era suspectat ca ar avea legaturi cu mafia locala, Camorra.Maradona a parasit echipa in 1992, dupa 15 luni de suspendare datorate consumului de cocaina si a jucat pentru Sevilla FC (1992-93), Newell’s Old Boys (1993) si Boca Juniors (1995-97). A avut intentia sa urmeze cariera de antrenor insa perioadele scurte in care a stabilit tactica de joc pentru echipele Mandiyú of Corrientes (1994) si Racing Club (1995) nu i-au imbunatatit imaginea. S-a retras din fotbal pe 30 octombrie 1997.

Pe 26 ianuarie 1997, Maradona a discutat intr-o emisiune televizata cu presedintele Ecuadorului Abdalá Bucaram despre colaborarea cu echipa Barcelonei. Insa acesta discutie nu a dus la nici un rezultat.

In 2000, Maradona si-a publicat autobiografia - Yo Soy El Diego(”Eu sunt acel Diego”) . cartea a fost cumparata de aproape toti argentinienii. In acelasi an, fotbalistul a fost votat “cel mai bun jucator al secolului” printr-un sondaj realizat de FIFA. Un alt sondaj realizat de FIFA propunea microbistilor sa formeze o familie de fotbalisti; Pele a fost votat alaturi de argentinian. Maradona a parasit ceremonia de acordare a premiilor imediat dupa ce i s-a inmanat titlul si singurul lui cuvant a fost “fault”.

In 2001, Asociatia Argentiniana de Fotbal a rugat FIFA sa retraga tricoul cu numarul 10 ca semn de onoare pentru fotbalist. Cererea le-a fost refuzata.

Maradona a castigat premii numeroase; printre acestea se include si premiul pentru “cel mai frumos gol din istoria Campionatului Mondial”.

Viata personala: In ceea ce priveste viata personala a fotbalistului, acesta s-a insurat cu Claudia Villafañe dupa nasterea a celor doi copii, Dalma Nerea (1987) si Giannina Dinorah (1989). In autobiografia lui, acesta recunoaste ca nu a fost intotdeauna fidel sotiei lui dar ca a iubit-o cu adevarat intreaga lui viata.


Dupa o serie de discutii, Diego si Claudia au divortat in 2004. Dalma Maradona a declarat ca divortul a fost cea mai buna solutie si ca parintii ei au ramas prieteni. In timpul procesului de divort, Maradona a recunoscut ca este tatal lui Diego Sinagra (1986). Claudia a continuat sa lucreze ca regizor iar Dalma isi doreste sa ajunga actrita.

Din anul 1990, Maradona s-a luptat impotriva dependentei de cocaina fiind internat in clinici din Suedia si Cuba. In 2001, fotbalistul s-a retras in Cuba si a devenit prieten bun cu presedintele Fidel Castro.

Pe 18 aprilie 2004, doctorii au declarat ca Maradona a suferit un atac de cord datorat unei supradoze si l-au internat intr-un spital din Buenos Aires. O multime de admiratori s-au adunat in fata spitalului demonstrand cat de popular ajunsese Maradona. Cateva zile dupa atac, un asistent a fost prins fotografiindu-l pe fotbalist si a fost dat afara. Dupa mai multe zile de recuperare argentinianul s-a intors in Cuba.

In ianuarie 2005, Maradona a fost trimis intr-o clinica din Cartagena de Indias, Columbia. Pe 6 martie, doctorii au anuntat ca suferise o operatie ca tratament pentru obezitate. Dupa aceasta perioada, Maradona a aparut tot mai mult in public aratand mult mai slab si mai fericit.

Fotbal: Scund si indesat, Maradona avea un organism puternic si rezista efortului prelungit mult mai bine decat ceilalti jucatori. Picioarele puternice si agilitatea ii confereau un real avantaj in fata adversarilor. Dovada este meciul impotriva Belgiei din 1986, la Campionatul Mondial.

Era un adevarat magician cand lovea mingea, observa imediat jucatorii disponibili si analiza foarte bine reactiile echipei adversare. Exemple concludente au fost pasele care au asigurat golul in meciul impotriva Braziliei in Cupa Mondiala din 1990 ( a pasat mingea lui Caniggia) si trofeul din 1986 ( a pasat lui Burruchaga).

Maradona putea sa transforme orice situatie nesigura intr-o lovitura la poarta. Aparatorii echipelor adverse erau mult mai bine pregatiti decat cei din vremea lui Pelé si fotbalistul trebuia sa se miste rapid si sigur. Una din miscarile care il caracterizau era driblarea in mare viteza pana la linia portii si pasa catre un coechipier care inscria mingea.

Stilul de a lovi mingea dovedea o siguranta de sine si o precizie greu de imaginat. Cateodata isi folosea piciorul drept pentru a inscrie goluri si adversarii deveneau confuzi.

Inca din 1986, este ceva normal ca numele acestui fotbalist sa apara pe lista celor mai faimosi jucatori. In Argentina, Maradona a devenit o legenda nationala. In filmul El Hijo de la Novia un actor care interpreta rolul unui catolic spunea la un moment dat ca “intai il idolatrizeaza si apoi il rastignesc”. Intrebat la ce se gandea in momentul in care a rostit replica acesta a spus ca vorbea despre Maradona.

Exista si o “biserica” a lui Maradona, unde admiratorii pot sa isi reaminteasca momentele uimitoare din cariera fotbalistului. Mai multe posturi de televiziune au transmis imagini din biserica aceasta si au luat cateva interviuri celor care vin periodic acolo.

Comentatorii din Argentina l-au comparat deseori pe Maradona cu doctorul Esteban Laureano Maradona (1895 - 1995), un specialist care ajuta oamenii sa isi pastreze si imbunatateasca starea de sanatate. Dr Maradona era renumit pentru modestia si puterea de munca ( s-a retras la 90 de ani) si comparatia era deseori nefavorabila fotbalistului.


De-a lungul carierei, Maradona si-a manifestat atitudinea recalcitranta fata de reporteri pe care ii acuza de faptul ca i-au violat viata personala. Colegul de echipa Jorge Valdano a declarat ca Maradona este “un om cu care multi oameni rivalizeaza, o figura controversata, iubit, urat, care genereaza o revolutie sociala, mai ales in Argentina…” si care “si-a transformat viata intr-un spectacol si acum traieste intr-un chin care nu trebuie imitat”.

Cariera: Cluburi Argentinos Juniors (1976-1981) - 166 meciuri (116 goluri) Boca Juniors (1981-1982, 1995-1997) - 71 meciuri (35 goluri) Barcelona (1982-1984) - 58 meciuri (38 goluri) SSC Napoli (1984-1991) - 259 meciuri (115 goluri) Sevilla (1992-1993) - 29 meciuri (7 goluri) Newell’s Old Boys (1993) - 5 meciuri (0 goluri)

International 1977-94 Argentina (91 aparitii, 34 goluri) 21 aparitii in 4 campionate mondiale FIFA (1982, 1986, 1990, 1994) Al doilea mare golgeter al Argentinei

Onoruri 1981 Argentina league (Boca Juniors) 1982 King’s Cup (FC Barcelona) 1982 Cup Winners’ Cup (FC Barcelona) 1987 Italian league (SSC Napoli) 1987 Italian Cup (SSC Napoli) 1988 Italian top-scorer (SSC Napoli) 1989 UEFA Cup (SSC Napoli) 1990 Italian league (SSC Napoli) 1991 Italian Super Cup (SSC Napoli)

Onoruri internationale 1979 FIFA World Youth Championship 1986 FIFA World Cup winner 1990 FIFA World Cup runner-up 1993 Copa Artemio Franchi

Cariera de antrenor 1994 Mandiyú de Corrientes 1995 Racing Club de Avellaneda

Premii individuale 1979-81, 86 Fotbalistul anului (Argentina) 1986 Sportivul anului (Argentina) 1979, 1986, 1989, 1990, 1992 Fotbalistul anului in America de Sud (El Mundo, Caracas) 1986 Globul de Aur pentru cel mai bun jucator al Cupei FIFA 1986 Fotbalistul anului in Europa (Franta) 1986-7 Cel mai bun fotbalist din lume (Onze) 1996 Globul de Aur pentru contributia in sport (France Football) 2000 “FIFA - Golul secolului” (1986 (2-0) v. Anglia) 1999 Sportivul secolului (Argentina) 2000 “FIFA - cel mai bun jucator al secolului”, alegerea publicului. 2005 Recunoasterea “Domingo Faustino Sarmiento” pentru intreaga activitate (Senatul Argentinei).

Pensionarii raman, in continuare, cei mai seriosi la plata facturilor pentru intretinere

Numarul tot mai mare de someri, salariile mici si preturile piperate ale alimentelor sunt doar cateva dintre cauzele care au redus la limita posibilitatile multora de a face fata cheltuielilor.
Presedintii si administratorii asociatiilor de proprietari spun ca sunt locatari care se limiteaza doar la traiul zilnic, uitand complet de obligatiile pe care le au fata de furnizorii de utilitati. "Pensionarii sunt cei care vin inca din prima zi, de la prima ora sa-si achite obligatiile, ba chiar unii dintre ei vin inainte sa afisez lista cu sumele ce trebuie platite. Cand vedem ca se apropie sfarsitul lunii si unii locatari nu si-au platit factura de intretinere punem afise la intrarile in bloc, ii sunam si astfel ii determinam pe unii dintre ei sa isi aminteasca faptul ca au de platit diverse sume pentru utilitati. In schimb, avem cativa locatari care refuza sa plateasca pana se ajunge in instanta. Situatia aceasta se repeta de ceva timp. De exemplu, un locatar nu a achitat niciodata la timp factura de intretinere de cinci ani, decat prin executor. Acesta are, de un an, datorii de 40 de milioane lei vechi, cu penalizarile ajungandu-se la 50 de milioane. In cazul altuia, s-a strans o datorie de la inceputul anului si pana in prezent in valoare de 16 milioane lei vechi. Singura solutie prin care recuperam banii de la aceste persoane va fi, ca de fiecare data, instanta", ne-a precizat Eugenia Cristina, administrator al unei asociatii de proprietari din centrul Ploiestiului.
De aceeasi parere este si Livia Harbic, administratorul asociatiei de proprietari nr. 26, care ne-a precizat: "In prima zi in care afisez listele cu sumele pentru intretinere, pensionarii vin si se formeaza o coada destul de mare. Ei vin si isi platesc intai datoriile ca sa stie sigur cati bani le mai raman de mancare".
Pe langa cei care nu vor intentionat sa plateasca facturile la intretinere, unele asociatii se confrunta si cu situatia in care unii proprietari au mostenit apartamentele, insa locuiesc in orase aflate la distante mari de Ploiesti si, astfel, vin destul de rar sa isi plateasca facturile. "Singura problema pe care o am in acest bloc este ca sunt foarte multi proprietari care nu locuiesc aici, ci in alte orase, si vin la 2-3 luni sa plateasca facturile la intretinere. Oricum, ii inteleg pentru ca le este si lor greu, avand in vedere ca locuiesc destul de departe de Ploiesti, sa bata drumul luna de luna pentru niste sume modice", ne-a precizat Mariana Bilici, administratorul unei asociatii de proprietari.
"Acum am venit sa platesc intretinerea pentru baiatul meu pentru ca el are serviciu si eu oricum stau acasa. Pentru mine am platit deja factura la intretinere si niciodata nu mi s-a intamplat sa nu am bani pentru utilitati. Mai bine raman fara bani pentru mancare decat pentru facturi. Noi, pensionarii, facem parte din categoria persoanelor care isi platesc intai datoriile", ne-a precizat o pensionara din Ploiesti.

Sursa text: Ziarul Prahova
Sursa foto: Personala

Cursul de referinţă BNR a sărit de 4,3 lei/euro

Cotaţiile din piaţa interbancară s-au menţinut peste 4,3 lei/euro în prima parte a şedinţei interbancare de joi, iar referinţa anunţată de BNR a depăşit acest prag pentru prima dată în ultimele opt luni şi jumătate, cursul calculat oficial fiind de 4,3079 lei/euro. În plus, dealerii au suspiciuni că banca centrală a intervenit indirect pe piaţă, prin vânzare de euro, pentru a sprijini leul.
Primele tranzacţii de joi s-au realizat la un curs de 4,3125 - 4,3175 lei/euro, dar apoi cotaţiile au început să scadă, iar la ora 10:00 se situau la 4,3100 - 4,3115 lei/euro. Până la jumătatea zilei, cursul a continuat să coboare, atingând un minim de 4,3060 - 4,3075 lei/euro. La ora 13:00, euro era cotat la 4,3100 - 4,3110 lei.
Prin comparaţie, valutele din regiune au trecut pe apreciere joi dimineaţă, după ce miercuri au consemnat pierderi importante, de 1,3 - 1,5%, astfel că, la jumătatea zilei, zlotul se apreciase cu 0,6% faţă de euro, iar forintul - cu 0,2%.
În plus, costul asigurării faţă de riscul de default al Romaniei (credit default swap - CDS) a crescut de la 2,74% (273,89 puncte de bază) la aproape 2,8% (279,44 puncte de bază), iar probabilitatea de intrare în incapacitate de plată a României, în percepţia investitorilor străini, s-a majorat de la 17,86%, de la 17,54% cu o zi în urmă. Astfel, România a urcat de pe locul 9 pe locul 8 în topul ţărilor considerate a prezenta cel mai mare risc de încetare a plăţilor în contul datoriilor externe contractate,potrivit datelor companiei de monitorizare a pieţelor financiare CMA DataVision.

Leul atinsese deja în şedinţa de tranzacţionare de miercuri niveluri de peste 4,30 lei/euro, iar BNR a afişat un curs de referinţă de 4,2995 lei/euro, nivelul maxim al ultimelor opt luni şi aproape două săptămâni, pe fondul sentimentului negativ faţă de regiune al jucătorilor din piaţă, alimentat de incertitudinea politică de la Bucureşti, de scăderile burselor europene şi de datele economice slabe din Statele Unite.
În jurul orei 16:30, euro era transferat pentru 4,3035 - 4,3055 lei, în creştere cu peste un ban faţă de nivelul de la finele zilei anterioare, de 4,2925 - 4,2935 lei/euro. La ora menţionată, valutele ţărilor vecine consemnau pierderi de 1-1,3%, potrivit dealerilor.
BNR a afişat o rată de referinţă de 4,2995 lei/euro, nivelul maxim al ultimelor opt luni şi aproape două săptămâni şi cu 0,98 bani peste nivelul de marţi, de 4,2897 lei/euro.
Banca Centrală Europeană, care îşi publică ratele de referinţă mai târziu decât BNR, afişase miercuri un curs de 4,3004 lei/euro.

Scade şi Bursa

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut, miercuri, pentru a treia zi consecutiv şi a înregistrat cea mai severă corecţie din regiune, de 4%, cotaţiile celor cinci SIF-uri coborând, în medie, cu 6%.
De la începutul săptămânii, indicele general al bursei, BET-C, a cunoscut o scădere cumulată de 8,16%. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat ziua în scădere cu 3,3%, iar cotaţiile titlurilor companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 3% sub nivelul de la sfârşitul zilei de marţi.
La finalul şedinţei de la BVB, marile burse europene erau în scădere cu 1,7%, iar corecţiile consemnate de pieţele din Europa Centrală şi de Est variau între 0,3% şi 3,2%.

Am putea rata ţinta de deficit

Ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la audierile din comisiile parlamentare de buget reunite, că anularea celor zece zile de concediu fără plată în sectorul bugetar ar presupune cheltuieli suplimentare de 1,6 miliarde lei, care pun în pericol ţinta de deficit, de 7,3% din PIB.
„După cum bine ştiţi, Curtea Consituţională a amânat din nou discutarea legilor privind salarizarea şi, astfel, circa 1,6 miliarde, cât reprezentau cheltuielile cu persoanlul aferente celor zece zile de concediu fără plată, ar putea reprezenta o cheltuială suplimentară. Există preocuparea să ne încadrăm în deficitul de 7,3% din PIB”, a spus Pogea. El a arătat că, deşi execuţia bugetară a fost în limitele acordului cu FMI după primele nouă luni, cu un deficit de 5,14% din PIB, faţă de 5,4% din PIB (pragul convenit cu Fondul), există riscul ca, până la finele anului, deficitul să iasă din ţintă.
Potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale, complexitatea problemelor juridice expuse în contestaţiile pe legile Guvernului Boc privind educaţia, salarizarea unică şi reorganizarea unor autorităţi publice, a determinat Curtea să amâne luarea unor decizii asupra lor, pentru 9 decembrie, adică după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale.

Sursa text&foto: Saptamana Financiara

După scumpirea generată de lansarea "Prima Casă" în vară, preţurile apartamentelor vechi continuă să scadă

Preţurile apartamentelor vechi au continuat să scadă în octombrie, după scumpirea generată de lansarea programului "Prima Casă" în perioada iunie-septembrie, iar sumele cerute pentru ultimele locuinţe scoase la vânzare sunt cu până la 12% mai mici faţă de luna august, conform unei analize Imopedia. "Dinamica cifrelor ne arată că nici proprietarii şi nici agenţii imobiliari nu mai cred în mirajul revenirii cererii. Cel puţin nu în acest an. S-a şters cu buretele efectul de creştere a preţurilor, indus de programul «Prima casă» în lunile de vară. Trendul descendent al preţurilor locuinţelor din Bucureşti pare de neoprit, resimţindu-se o accelerare a ritmului de ieftinire în luna octombrie, comparativ cu luna septembrie", a declarat, într-un comunicat, Răzvan Muntean, manager general al portalului imobiliar.

Sursa text: Informatia Prahovei
Sursa foto: Personala

Câştigă 50 de lei reciclând vechiul tău telefon

Euro-GSM şi Nokia au demarat un program de reciclare a telefoanelor mobile, oferind o reducere de 50 de lei (inclusiv TVA) la cumpărarea telefonului Nokia 3720 classic, în schimbul vechiului terminal reciclat. Toate magazinele Euro-GSM vor oferi în cel mai scurt timp clienţilor posibilitatea de a preda deşeurile de telefoane mobile şi becuri economice la un Colţ Verde. În centrele de colectare din magazinele Euro-GSM înscrise în programul de reciclare a telefoanelor mobile, pot fi colectate telefoane vechi indiferent de starea de funcţionare sau marcă, cu sau fără baterie, acumulator sau accesorii. Cei care nu sunt interesaţi de schimbarea telefonului vechi cu unul nou, pot recicla telefonul uzat, proprietate personală, în mod gratuit. De asemenea pot fi aduse pentru a fi colectate şi reciclate în spaţiile special amenajate din magazinele Euro-GSM şi baterii, acumulatori sau încărcătoare uzate, ce vor fi preluate de asociaţia Recolamp. Programul se desfăşoară în reţeaua de magazine Euro-GSM până pe 5 decembrie 2009.

Sursa text: PHonline
Sursa foto: Personala

Adoptă un câine din Ploieşti!

Primăria Ploieşti organizează duminică, 01 noiembrie, prima ediţie a Târgului de adopţii pentru animalele fără stăpân, intitulat “Ia-mă cu tine”. Iubitorii de animale sunt aşteptaţi între orele 10.00 – 16.00 în parcul din faţa Halelor Centrale pentru a adopta un animal fără stăpân. Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adresa la numerele de telefon 0244/275.972, 0244/275.702.

Eu invit falşii iubitori de animale, care cresc animale “pe lângă bloc” să-i ia acasă. Nu toţi oamenii cei care trec prin zonă vor să vă spargă maşina şi trebuie muşcaţi, nu toţi cei care ascultă urletele câinilor noaptea sunt încântaţi de asta.

Tribunalul a achitat 90% din datoriile acumulate

Ce nu fac aleşii ca să aibă linişte în campania electorală? După ce, de la începutul anului şi până în prezent, personalul din Justiţie a protestat în repetate rânduri din cauza lipsei fondurilor necesare bunei desfăşurări a activităţii în instanţe şi nu s-a ales cu nimic, luna aceasta, în mai puţin de două săptămâni, Bucureştiul le-a trimis banii.



Personalul din Justiţie protestează încă din primăvara acestui an întrucât, pe fondul crizei financiare, oficialii de la Bucureşti au tăiat drastic din bugetele instanţelor. Spre exemplu, Tribunalul Prahova a ajuns la începutul lunii curente în situaţia de a avea datorii record la Electrica (circa 19.500 de lei), la Distrigaz (12.000 de lei), la telefoane (51.000 de lei), dar a întâmpinat probleme grave şi când a venit vorba de achitarea facturilor către furnizorul de apă sau către firma de salubritate.
Judecătoria Câmpina a intrat în luna octombrie fără gaze, după ce a fost debranşată de la reţeaua de distribuţie, în urma datoriilor acumulate. Degeaba a fost suspendată activitatea în instanţe timp de aproape o lună. Situaţia nu s-a schimbat. Cel puţin nu până acum, când se apropie electoralele.
Astfel, Tribunalul Prahova a primit de la Ministerul de resort aproape cinci miliarde de lei vechi pentru a-şi achita datoriile la capitolul bunuri şi servicii, acumulate de mai bine de şase luni. Iar asta în mai puţin de două săptămâni, după ce tot anul banii n-au fost de găsit. „La începutul lui octombrie am solicitat Ministerului Justiţiei deschiderea unor linii de credit în valoare de 517.000 lei. Aceşti bani ar fi acoperit intergral cheltuielile Tribunalului şi ale judecătoriilor din judeţ la capitolul bunuri şi servicii. Deschiderea liniilor de credit s-a realizat pentru 489.000 lei şi acoperă 90% din necesarul la capitolul menţionat”, ne-a declarat magistratul Alina Anton, vicepreşedintele Tribunalului Prahova. Datoriile rămase neacoperite se cifrează în prezent la 109.166 de lei, însă toate facturile neacoperite se încadrează în termenul de plată de 30 de zile.

 Adio ideii de proteste

Cu toate acestea, magistraţii ar avea în continuare motive serioase să continue protestele. Asta deoarece, în ciuda asigurării fondurilor necesare pentru funcţionarea activităţii în justiţia prahoveană, rămâne în continuare nerezolvată problema cheltuielilor cu personalul. Tribunalul Prahova riscă să ajungă în luna decembrie în imposibilitatea de a-şi mai plăti angajaţii. „E nevoie de 515.000 de lei pentru plata drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente. Asta fără sporul de suprasolicitare neuropsihică. În două luni riscăm să nu avem cu ce efectua această plată. Nu mai avem fonduri”, a adăugat Alina Anton. Deşi motive s-ar găsi destule, magistraţii nu mai dau, însă, niciun semn de protest. „Începând cu 2 noiembrie, activitatea trebuia suspendată din nou, după ce a fost reluată temporar la sfârşitul lunii trecute. Însă nici până acum n-am primit vreo veste în acest sens. Trebuia să ne întâlnim să stabilim ce urmează să facem de luni încolo. Cel mai probabil ne vom continua activitatea”, a conchis Alina Anton.

Sursa text&foto: Telegraful de Prahova