Tinerii ploiesteni “Fug” de tarabele cu cărţi din cauza preţurilor.

Vin, iau cartea, verifică preţul, o răsfoiesc puţin, o pun la loc şi pleacă. Aceasta este atitudinea tinerilor care ar vrea să-şi cumpere o carte de pe tarabele buchiniştilor din Pasajul „Nichita Stănescu”. Nici în librării nu se simte vreo schimbare de atitudine. Clienţii vin, se uită şi îşi văd în continuare de drum. Unii, mai cu tupeu, revin la două zile şi lecturează, efectiv, din cartea pe care au pus-o la loc. Cei mai afectaţi de imposibilitatea de a-şi cumpăra o carte sunt elevii. Profesorii cer, dar nici ei nu mai sunt atât de insistenţi ca altădată. Nici ei nu-şi mai permit luxul de a-şi cumpăra o carte. Medicii, farmaciştii şi bolnavii sunt singurii care nu ţin cont de bani atunci când văd preţul unei cărţi. Ei nu pot face rabat la nimic.

Cei mai constanţi prahoveni cumpărători de carte sunt... medicii. „Tratatele de medicină se vând ca pâinea caldă. „Oxford Handbook of Clinical and Laboratory Investigation” , de exemplu, costă 255 de lei, dar nu a stat pe tarabă decât o zi. E drept, am avut un singur exemplar. „Farmacologie generală”, care costă 80 de lei, am avut-o tot o zi. Sunt cărţi de căpătâi pentru medici sau farmacişti şi atunci pentru ei nu mai contează banii”, explică una dintre vânzătoarele din centrul Ploieştiului. La fel de bine se vând şi cărţile gen „Dietetica diabetului”, bolnavii considerând că sfaturile pe care le primesc „negru pe alb” le alină suferinţele. „Medicii trebuie să fie la curent cu tot ce e nou, iar în ultima vreme cercetările au evoluat. Ei sunt cei care ne-au scos şi pe noi din faliment, pentru că altfel...”, a mai spus buchinista.
Învăţătura este scumpă
Un DEXI (Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, care cuprinde 113893 cuvinte-titlu şi care conţine sensuri de bază, evoluţii semantice, valori stilistice, construcţii fixe - sintagme, locuţiuni, expresii - indicaţii gramaticale, ortografice, ortoepice, etimologice) costă “doar” 235 de lei. “Enorm”, sunt de părere cei care se uită, cu aceeaşi mirare, la Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, care costă 149 de lei. Teoretic, în fiecare casă ar trebui să existe o astfel de carte. Practic, „dex online” a devenit dicţionarul tututor elevilor. „Lecturi şcolare suplimentare. Literatura română clasele I-IV” costă 15 lei, „Clasicii noştri” (Vladimir Streinu) costă 26 de lei, „Limba şi literatura română. Teste pentru examenul de capacitate” costă 10 de lei, iar „Limba şi literatura română. Teste pentru bacaluareat” costă 13.90 de lei. Şi cărţile pentru matematică sunt, la rândul lor, la fel de scumpe. O culegere de probleme de matematică de clasa a opta costă 20 de lei, iar una pentru bacalaureat – 22 de lei. În general, preţurile cărţilor şcolare variază între 9 şi 30 de lei, în funcţie de clasă – cele de liceu sunt mai scumpe. „Se cumpără o carte pentru 5-6 colegi. Şi-o împrumută între ei când au nevoie”, a completat vânzătoarea ploieşteancă.
Beletristica, ultima grijă
La mare căutare sunt, acum, cărţile care se vând împreună cu publicaţiile naţionale. Însă nici pe acelea nu şi le permit foarte mulţi. Fie pentru că la început în Prahova ajungeau prea puţine exemplare, iar colecţia nu putea fi completă, fie că preţul nu este accesibil tuturor, acum şi acestea zac la chioşcurile de ziare. La tarabe aceleaşi cărţi sunt şi mai scumpe, deci cu atât mai puţin atractive ca preţ. În rest... „Nevinovatul” lui John Grisham costă 54,99 de lei, iar “Luna rece” (Deaver Jeffery) costă 59,99 de lei. Cele mai ieftine sunt cărţile “de duzină”, stil Sandra Brown, însă nici acestea nu sunt mai ieftine de 20 de lei.
Criză şi la anticari
Nici anticarii din centrul Ploieştiului nu o duc mai bine. Chiar dacă o carte costă numai jumătate din preţul oficial, ele nu mai atrag pe nimeni. “Mai sunt oameni care vin şi caută o carte anume. Sau cărţi din programa şcolară. Dacă suma este mai mare facem şi reduceri, mai dăm o carte cadou…”, povesteşte unul dintre anticarii din Centru. Pentru că în ultimii ani nimeni nu a mai avut bani de cărţi, nici de cumpărat nu prea mai au ce. “Înainte, imediat după Revoluţie, s-a republicat masiv. Erau oameni care îşi înlocuiau cărţile. Acum mai vin doar cei care pleacă din ţară sau se mută la ţară. Vor să scape de ele”, a mai spus anticarul.
Cărţile nu ţin de foame
“Cărţile nu ţin de foame”. Aceasta este concepţia pe care au adoptat-o tot mai mulţi prahoveni. “Alocaţia este singurul meu venit. O încasez eu şi sunt banii mei pentru o lună. Nu merg prin cluburi, nu îmi cumpăr farduri scumpe. Din alocaţie nu îmi pot cumpăra cărţi, iar părinţilor îmi este ruşine să le cer. Cheltuielile casei le sunt suficiente. Am o bibliotecă în casă, cu cărţile părinţilor. Nu le duc lipsa, pentru că am şi permis la Bibioteca Iorga. Problema mea este că nu am timp să citesc…”, se plânge Loredana, elevă la Colegiul “Spiru Haret”. La fel de nemulţumiţi sunt şi învăţătorii şi profesorii, însă nu le mai pot reproşa elevilor lor că fug de citit. O învăţătoare din Ploieşti a fost oripilată când a aflat că eleva ei a cerut părinţilor filmul “Dumbrava minunată”, spunând că vizionarea durează “o oră şi ceva”, iar cititul i-ar răpi mai mult timp.
Biblioteca “Nicolae Iorga”, ultima soluţie
Lipsa posibilităţilor de a achiziţiona o carte ar trebui să-i îndrume pe ploieşteni către Biblioteca “Nicolae Iorga”. Aici sunt înregistrate, potrivit propriului site, aproape 600.000 de cărţi, periodice şi documente grafice şi audio-vizuale. Serviciile sunt gratuite, iar accesul de face în baza unui permis de intrare, atât la secţiile “Împrumut” cât şi la “Lectură”. Încheierea contractului şi obţinerea permisului de intrare pentru împrumutul la domiciliu se fac pe baza buletinului de identitate al persoanei cu domiciliul stabil în Ploieşti. Cei din alte localităţi şi străinii se pot înscrie pe baza buletinului de identitate sau paşaportului, doar pentru accesul în sălile de lectură. Copiii sub 14 ani pot fi înscrişi de către unul dintre părinţi/tutore, pe baza buletinului de identitate al adultului. Permisul de intrare este personal şi netransmisibil, iar în cazul pierderii, răspunderea revine titularului. Acetsa nu va mai putea beneficia de serviciile bibliotecii decât după eliberarea unui nou permis, duplicat. Programul Bibiliotecii “Iorga” este de luni până vineri între orele 8.00 şi 19.00, iar sâmbăta între 8.00 şi 13.00.

Sursa text: Republicanul
Sursa foto: Personala